Ceramica de Șișești- olăritul pe aceste meleaguri iși are obârșia încă din perioada dacică

Ce face ceramica de Şişeşti să fie unică ?

Simplitatea, eleganţa şi ornamentele realizate cu o pensulă special numită boielnic.Decoraţiunile sunt motive geometrice sau cele tipice ale folclorului de pe Valea Coşuştei-brăduţul, spirala, şerpişorii şi soarele.
Să nu uităm culorile naturile, preparate din hume de culoare roşie sau galbenă!

Sisesti-Ceramica-Mehedinti

Cum funcţionează procesul?

Noi l-am descoperit în materialele scrise despre Şişeşti şi apoi direct de la localnici. Pământul provine din coasta dealului Bora. Locul de extragere e cunoscut de săteni sub numele de Mîrzaci.
După ce se alege caolinul de impurităţi, acesta este dus la groapa de dospit. Este mărunţit şi transformat într-o pastă albă. I se adaugă nisip adus de la humăria din capul satului iar amestecul rezultat ajunge direct pe roata olarului.

Aici se întâmplă minunea!

Materialul prinde viaţă, sub diverse forme, prin priceperea meşterului. Vasele proaspete sunt lăsate la uscat şi apoi intră în cuptor, uşor înclinate. Arderea durează cam 10 ore.

Cum ştie olarul când e gata treaba?

Simplu, când apare bungineala, fumul negru care iese pe coşul cuptorului. După descoperirea cuptorului vasele fierbinţi sunt lăsate la răcit câteva zile. Taa-taam, o nouă creaţie din pământ ars va merge în comerţ sau expoziţii.

olar-Sisesti-Mehedinti

Vechea tradiţie din Şişeşti a fost la un pas de a se pierde.

În 1883 existau aici aproape 200 de olari, 52 de cuptoare în care se ardea lutul şi o fabrică de ceramică.
Anul 1939 a însemnat ridicarea unui nou şi modern local de şcoală în Şişeşti. Ctitorul a fost nimeni altul decât Gheorghe Ionescu Şişeşti , savant în ştiinţe agronomic şi un mare iubitor al tradiţiilor din satul natal. El a dotat şcoala cu un atelier de ceramică .
Postul de maestru ceramist a fost ocupat de către Dumitru C. Popescu, proaspăt absolvent al unei instituţii superioare de specialitate din Bucureşti.
Acesta a relansat meşteşugul olăritului la atelier formând o generaţie de mari meşteri ceramişti precum : Titu Marin, Ionică Popescu, Georgică Brănduşescu, Andronache Marin şi alţii.
Prin 1980 în Şişeşti lucrau 15 olari( vezi mai multe detalii în cartea lui Titu Dinuţ-Monografia Şişeşti: repere monografice).
În 1990 mai erau doar meşterii Titu Marin şi Ioniţă Traşcă.

După furtună apare şi curcubeul

Punctul critic a fost depăşit în 2001 când Primăria Şişeşti a accesat fonduri europene şi a reînviat tradiţia olăritului. Bătrânul Titu Marin a instruit o echipă de ucenici, iar un an mai târziu din noile cuptoare ieşeau primele vase.
Tradiţia olăritului merge mai departe în Şişeşti! Ceramica utilitară sau decorativă produsă de cei 15 angajaţi de la Secţia de Ceramică a ajuns să fie premiată la multe târguri de turism din ţară şi străinătate.

Sărbători locale în Şişeşti

Festivalul ceramicii „Oale şi Sarmale”-se ţine anual în luna mai.
Este întâmpinat cu mult entuziasm de comunitatea locală şi participanţi din ţară şi străinătate. Se expun şi se vând diverse feluri de ceramică, se servesc sarmale cu mămăligă aburinde în vase de lut.
Bineînţeles, din fiecare ediţie nu lipseşte programul de folclor oferit de soliştii şi ansamblurile de muzică populară din judeţ şi împrejurimi.

Sărbătorile religioase sunt parte din viaţa şișeştenilor:

Rusaliile şi Castrovul-27 mai
Cărămidaru, 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului
Ciovârnăşani, 17 mai – Înălţarea Domnului
Cocorova, 20 iulie – Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Crăgueşti, 15 august – Adormirea Maicii Domnului
Noapteşa, 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului

Sisesti-Brand-Mehedinti

Produsele ce pot fi realizate de către ceramiștii din Șișești 

  • produse din lut ars destinate uzului casnic
  • produse din lut ars pentru amenajari exterioare 
  • produse culturale din lut ars, replici ale unor piese arheologicespeciice unor culturi din epoca neolitică și epoca bronzului
  • mici obiecte pictate manual: scrumiere, magneti decorativi etc.
  • sobe teracota

Sursă articol: Zig Zag prin România