Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier

Grandiosul obiectiv de la Porţile de Fier I constituie realizarea cea mai de seamă a hidroenergeticii româneşti, contribuind nu numai la obţinerea unei producţii de peste 6 miliarde Kwh/an (partea românească), ci şi la rezolvarea problemei navigaţiei fluviale prin Defileul Dunarii.

În perioada 1961-1963 s-a elaborat “Acordul privind realizarea şi exploatarea Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier” fiind semnat în noiembrie 1963 la Belgrad.
Inaugurarea şantierului la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier a avut loc la 7 septembrie 1964 şi s-a dat în funcţiune la 16 mai 1972.Portile de fier Mehedinti

Academiei Române i-a revenit misiunea de a face un studiu multilateral şi complex al zonei afectate de baraj şi de lacul de acumulare care urma să acopere o mare parte din teritoriul românesc al Defileului Dunării (circa 3.560 ha).
În primăvara anului 1964 o primă echipă s-a deplasat în teren pentru începerea cercetărilor arheologice, iar în septembrie al aceluiaşi an, o echipă de lucru condusă de C.S.Nicolăescu Plopşor, M. Davidescu şi V.Boroneanţ a avut ca prim obiectiv cercetarea zonei joase a defileului ce urma să fie inundată de apele lacului de acumulare.

În cadrul schemei de amenajare s-a început mai întâi cu Hidrocentrala Porţile de Fier I, propunându-se realizarea la cota de retenţie 63 metri, valoare ce a fost mărită ulterior pâna la 69,5metri.
Execuţia lucrărilor s-a făcut în cadrul a două şantiere naţionale cuprinzând fiecare lucrările de pe teren propriu şi s-a întocmit un proiect tehnic pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei.
Devierea apelor necesară pentru executarea lucrărilor de construcţie a obiectivului principal s-a realizat în doua faze principale:

- În faza I-a s-au executat două incinte principale pe fiecare mal care au cuprins:

  • pe malul stâng –centrala, ecluza şi avantportul aval;
  • pe malul drept-ecluza, centrala si trei câmpuri ale barajului deversor

- În faza aII-a de execuţie a fost cuprinsă execuţia batardoului de mijloc şi s-au realizat 11 câmpuri ale barajului deversor. Evacuarea apei s-a facut prin cele 3 câmpuri ale barajului deversor betonate parţial, prin deschiderea turbinelor 5 şi 6 de pe malul drept şi prin cele şase goliri de fund de sub blocurile de montaj de pe cele două maluri.Iron Gates-Mehedinti County

Lacul de acumulare cuprinde peste 2miliarde metri cubi apă, iar prin formarea lui s-au inundat terenuri şi localităti (10 pe malul românesc şi 7 pe malul sârbesc) căi ferate, şosele, poduri, podeţe dar şi monumente istorice.
Hidroagregatele părţii românesti au fost puse în funcţiune între 14.08.1970 şi 28.11.1971. Centralele sunt de tipul - centrală baraj, dispuse simetric în raport cu barajul deversor, echipate cu câte 6 hidroagregate de tip Kaplan vertical. Puterea instalată în centrala românească este de 1167 MW.

Caracteristicile turbinelor: 194,5 MW. putere de calcul, căderea medie 27,5 m, turaţia nominală 71,4 rot/min., număr pale rotorice 6 bucăţi, tensiune nominală 15,75kV.
Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, această excepţională creaţie a hidroenergeticii moderne, simbol al energeticii româneşti, este astăzi o realitate – voinţa omului a învins.